Disciplinele nu sunt doar niște domenii de studiu, ci niște organisme vii, care ne influențează identitatea. Iar un profesor de fizică este un expert, capabil să-i conducă pe novici într-un proces de formare, crede Lucian Ciolan, profesor la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei și prorector al Universității din Bucureşti.
Competențele profesorilor sunt în strânsă legătură cu dezvoltarea competențelor elevilor, iar interacțiunea dintre profesor și elev e factorul principal care influențează calitatea învățării, spune Lucian Ciolan, profesor de Politici educaționale și sociale și Metodologia cercetării la Departamentul de Științe ale Educației, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, și prorector al Universității din Bucureşti.
În 2022-2023, avem pentru prima dată o structură a anului școlar bazată pe module, și nu pe semestre. Anunțată cu câteva luni înainte de începerea școlii, schimbarea a fost insuficient explicată profesorilor, iar o serie de detalii legate de planificarea calendaristică a materiei și ritmicitatea notării au fost lăsate la latitudinea lor. Cu alte cuvinte, au fost lăsați „să se descurce” de unii singuri. Mai mult de atât, chestiunile rămase nelămurite s-au dovedit a avea un impact semnificativ asupra fluxul predării, asupra felului în care se face evaluarea și asupra gradului de încărcare pe care îl resimt elevii.
Profesorii au nevoie nu doar de talent pedagogic, ci și de resurse moderne pentru a preda fizica într-un stil atractiv, care să corespundă felului de a învăța al copiilor de astăzi.
„Bine, bine, dar cum?” Când am început să vorbim despre reformarea felului în care se predau științele în România, am fost conștienți din capul locului de nevoia profesorilor de resurse metodologice care să îi ajute pas cu pas în predarea lecției prin metoda investigației.
Profesorii cu care colaborăm ne povestesc adesea cum mulți copii capătă destul de devreme ideea că ei „nu sunt buni la științe”, descurajați de multe ori de dificultățile pe care le întâmpină l aspectele matematice ale predării științelor. Din păcate, dacă nu sunt încurajați și susținuți să persevereze atunci când dau de greu, această idee se transformă în realitate, iar copiii nu au ocazia să își atingă potențialul și să descopere domenii în care s-ar putea dovedi buni dacă vor face puțin mai mult efort.
Peste 670.000 de oameni trec anual pragul Muzeului de Știință NEMO din Amsterdam, unul dintre cele mai vizitate muzee din Olanda. Cu cinci etaje pline de instalații și experimente pe care le poți face de unul singur, cu explicații simple și fascinante, centrul spune povestea științei pe înțelesul tuturor, aprinde sâmburele curiozității în fiecare vizitator și arată cum e construit și reconstruit, pas cu pas, edificiul cunoașterii.
Una dintre nevoile urgente ale României, creșterea nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor, a devenit un obiectiv asumat al noii legi a educației. Pentru ca acest obiectiv să fie atins, este nevoie însă de o înțelegere clară a termenului și de înlăturarea unor confuzii perpetuate atât la nivel oficial, cât și în rândul societății civile și la nivelul percepției publice.
În ultimii ani, cuvântul „schimbare” a ajuns să îi agaseze deopotrivă pe profesori, părinți și elevi. Anunțate cu aplomb și, deseori, cu puțin timp înainte de data implementării, schimbările nu vizează aproape niciodată aspecte ce țin de creșterea calității educației și nu sunt însoțite de explicații suficient de lămuritoare, de studii de impact ori mecanisme de suport care să îi sprijine pe profesori în adoptarea lor.
O furtună într-un ocean, care agită apa doar suprafață, în timp ce în adâncuri nu se întâmplă nimic. Așa ar putea fi catalogate schimbările recent anunțate de Ministerul Educației, care, deși par majore, lasă neatinse problemele de fond ale sistemului de învățământ din România. „Se abordează forma și se trece cu vederea fondul. Și informațiile care ajung la public, sunt neclare, incomplete. Eu, dacă aș fi un părinte care nu are legătură cu sistemul de învățământ, ce aș putea să înțeleg? Se utilizează termeni precum module, modular, teste standardizate și așa mai departe, ce să înțeleg eu ca părinte?
